Avantajele juridice ale căsătoriei

Avantajele juridice ale căsătoriei

Căsătoria constă în uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condiţiile legii, astfel cum prevede Codul civil în cuprinsul art. 259 alin. (1).

Încă de la încheierea logodnei, care constituie o veritabilă promisiune de căsătorie, viitorii soți beneficiază de o serie de drepturi, precum dreptul celui prejudiciat de a cere părții care rupe logodna în mod abuziv, despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei.

Cu toate acestea, căsătoria este cea care dă naștere efectelor juridice, atât in plan personal, cât și patrimonial, fiind actul juridic care generează statutul de persoană căsătorită.

Această instituție juridica prezintă numeroase avantaje juridice, sociale și morale. Având în vedere scopul acestei instituții de drept și anume întemeierea unei familii, avantajele aduse soților odată cu încheierea solemnului act, urmăresc să protejeze mediul familial.

În prezentul articol ne-am propus să evidențiem principalele avantaje juridice pe care aceasta căsătoria le oferă.

Formarea unor raporturi de afinitate

Un prim aspect constă în nașterea unor raporturi de afinitate care generează legături între soț și rudele celuilalt soț.

Formarea acestor raporturi constituie un avantaj juridic al căsătoriei, deoarece în dreptul familiei raporturile de afinitate pot genera unele obligații, precum obligația de întreținere dintre un soț (părinte vitreg) și copilul celuilalt soț, confom art. 516 din Codul civil.

Numele de familie comun al soților

La încheierea căsătoriei soții au posibilitatea de a-și însuși numele oricăruia dintre ei ori numele lor reunite.

Numele comun al soților și eventual al copilului/copiilor acestora, poate oferi numeroase avantaje, fiind un simbol al unității. Dispoziția legală nu este însă una imperativă, soții având posibilitatea de a-și păstra fiecare numele dinaintea căsătoriei.

Nașterea obligației de întreținere

Conform art. 516 din Codul civil obligaţia de întreţinere există, printre altele și între soţ şi soţie. Nașterea unei obligații de întreținere constituie un adevărat avantaj al căsătoriei și are ca scop protecția soțului aflat în nevoie și care nu dispune de resursele necesare unui trai decent.

De asemenea, soţul se bucură chiar și după divorț de dreptul la întreţinere din partea fostului partener de viață, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei.

Acesta are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.

Pe de altă parte, dacă divorţul este pronunţat din culpa exclusivă a unuia dintre soţi, acesta nu beneficiază de acest drept doar timp de un an de la desfacerea căsătoriei.

Calitatea de coasigurat

Statutul de persoană căsătorită oferă soțului fără venituri proprii și care se află  în întreținerea soțului asigurat, posibilitatea beneficierii de asigurare de sănătate, chiar fără plata contribuției, potrivit art. 224 alin. 1 lit. b teza a II-a din Legea nr. 95/2006.

Protecția locuinței familiei

Conform art. 321 din Codul Civil, calitatea de soț permite notarea în cuprinsul cărții funciare a unui imobil drept locuință a familiei, chiar dacă respectivul soț nu este proprietarul imobilului.

O astfel de mențiune aduce numeroase avantaje, astfel:

•  fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia
•  un soț nu poate deplasa din locuință bunurile ce mobilează sau decorează locuința familiei și nu poate dispune de acestea fără consimțământul scris al celuilalt soț
• în cazul în care locuința este deținută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soț are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie
•  în caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continuă exercitarea dreptului său locativ, dacă nu renunță în mod expres la acesta, în termenul prevăzut la art. 1.834. C.civ.
• conform art. 38  din cuprinsul Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri, obligaţii sau interdicţii, precum evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

Prezumția de paternitate

Căsătoria oferă protecție deopotrivă copiilor din căsătorie. Astfel, legea instituie prezumția de paternitate conform căreia copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei existând astfel în sarcina soțului obligația de a contribui moral și material la creșterea și educarea copiilor din căsătorie.

Prezumția constituie un veritabil avantaj al instituției juridice a căsătoriei, instituită în beneficiul descendenților, care au nevoie de susținere morală și materială.

Avantaj în cadrul procedurii adopției

Deși legea nu interzice adopția de către o persoană necăsătorită, persoanele căsătorite au în mod cert anumite avantaje în procedura adopției.

• De regulă, două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan, nici succesiv. Prin excepție, căsătoria le conferă această posibilitate, soții fiind singurii care pot adopta simultan sau succesiv aceeași persoană
• Pentru a putea adopta legea prevede necesitatea obținerii atestatului de persoană/familie aptă să adopte. Obţinerea acestui atestat nu este necesară pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, conform art. 26 din legea 273/2004 privind procedura adopţiei
• Cerința încredințării copilului pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care doreşte să îl adopte nu este cerută în cazul în care cel care dorește să adopte este soțul părintelui firesc(biologic) sau adoptiv
• Monitorizarea postadopţie nu se realizează în cazul adopţiei interne a copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv

Protecție împotriva violenței domestice

Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale constituie un obiectiv de interes naţional.

Persoanele căsătorite beneficiază de numeroase avantaje menite să protejeze integritatea lor fizică si psihică, precum:

• Servicii sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice (centre de primire în regim de urgenţă, centre de recuperare, locuinţe protejate)
• Posibilitatea emiterii unui Ordin de protecţie provizoriu de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc
• Posibilitatea emiterii unui Ordin de protecţie de către instanță prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri:

– evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

– reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

– limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima

-cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă

Facilități la creditare

Unirea finanțelor într-un cont comun în ipoteza alegerii regimului comunității de bunuri, legal ori convențional, constituie un avantaj și din perspectiva obținerii unui credit.

În România, există anumite programe guvernamentale care oferă credite garantate de stat și cu dobândă subvenționată pentru familii, în scopul de a acoperi nevoile financiare necesare pentru evenimentele importante din viața unei familii.  Acest credit poate fi obținut doar de către persoane fizice care își întemeiază o familie  și/sau persoanele care formează împreună o familie.

Soții pot beneficia de asemenea, de stimulente financiare pentru constituirea familiilor în cuantum de 1500 lei net/familie, de la bugetul de stat dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• cel puțin unul dintre soți se află la prima căsătorie
• cel puțin unul dintre soți are vârsta cuprinsă între 18-35 ani
• sa nu aibă datorii neeșalonate către bugetul local

Proprietatea comună a soților

Codul civil oferă soților libertatea de a decide cu privire la natura juridică a bunurilor lor și modul de gestionare a acestora prin posibilitatea alegerii unui regim matrimonial aplicabil, care să se potrivească cel mai bine cu interesele lor.

Regimul matrimonial reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale între soți și între aceștia și terți, referitoare la bunurile și datoriile soților.

Alegerea regimului matrimonial se face prin convenția matrimonială, iar în ipoteza în care soții nu au încheiat o astfel de convenție, regimul aplicabil va fi cel legal, situație întâlnită cel mai des în practică.

Clasificarea regimurilor matrimoniale

Codul civil oferă soților posibilitatea de a alege între trei astfel de regimuri matrimoniale. În acest sens, soții pot opta pentru:

•  Regimul comunității legale
•  Regimul separației de bunuri
•  Regimul comunității convenționale.

Regimul comunității legale

În cadrul acestui regim apare, pe lângă bunurile proprii fiecărui soț, o a treia masă de bunuri și anume, masa bunurilor comune.

Bunurile comune sunt acele bunuri dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, cu excepția bunurilor proprii ale acestora.

Avantajele regimului comunității legale:

• protecție efectivă a intereselor comune ale soților
• egalitate între soți pe plan patrimonial
• protecție împotriva abuzurilor unui soț- acesta nu v-a putea dispune singur de dreptul asupra vreunei părți din bunurile comune. Aceste bunuri nu pot constitui obiectul unei vânzări ori unei donații dacă nu și-au manifestat acordul ambii soți
• oferă posibilitatea încheierii de către un singur soț a unor acte de conservare, administrare sau folosință asupra bunurilor comune, fără consimțământul celuilalt soț, eliminând astfel necesitatea îndeplinirii unor formalități prealabile necesare și optimizând procedura încheierii acestor acte

Regimul separației de bunuri

Alegerea regimului comunității legale nu este obligatorie, soții având posibilitatea încheierii convenției matrimoniale în cuprinsul căreia pot opta în favoarea regimului separației de bunuri.

Acest regim este cel mai separatist și oferă cea mai mare independență patrimonială soților.

În regimul separației de bunuri nu există bunuri comune în devălmășie. Fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată.

In ipoteza alegerii acestui regim matrimonial, notarea în cuprinsul cărții funciare a imobilului în care aceștia locuiesc drept locuință a familiei este nu doar posibilă, dar și necesară pentru protejarea intereselor unui soț împotriva comportamentului agresiv al celuilalt soț care este proprietar exclusiv al imobilului în care aceștia locuiesc.

Avantajele regimului separației de bunuri:

• oferă independență patrimonială soților ei fiind proprietari exclusivi asupra bunurilor lor
• soții nu răspund de obligațiile contractate de partener. Ei răspund solidar doar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor.
• la încetarea regimului separaţiei de bunuri, fiecare dintre soţi are un drept de retenţie asupra bunurilor celuilalt până la acoperirea integrală a datoriilor pe care le au unul faţă de celălalt

Regimul comunității convenționale

Regimul comunităţii convenţionale se aplică atunci când se derogă, prin convenţie matrimonială, de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale.

Avantajele regimului comunității convenționale:

• soții pot stabili liber care sunt bunurile comune și care sunt bunurile proprii soțului/soției
• soții pot include în comunitate, în tot ori în parte, datoriile proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei ori pot restrânge datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt născute înainte sau în timpul căsătoriei
• soții pot prevedea obligativitatea acordului ambilor soți pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă
• posibilitatea includerii clauzei de preciput (instituție pe care o vom detalia spre finalul acestui articol)
• soții pot stabili modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale

Protecția proprietății în caz de divorț

În situația în care soții aleg să o ia pe drumuri separate în viață, calitatea de soț/fost soț conferă acestora dreptul la împărțirea bunurilor comune, dreptul la despăgubiri sau alte beneficii, înainte, concomitent sau chiar și după desfacerea căsătoriei, în scopul protejării proprietății private a acestora și restabilirea echilibrului și independenței patrimoniale.

• Lichidarea regimului matrimonial constă în preluarea bunurilor proprii ale fiecăruia dintre soți, regularizarea datoriilor și împărțirea bunurilor comune.

Împărțirea bunurilor comune se face în mod diferit după cum soților le-a fost aplicat un regim de separație de bunuri ori unul de comunitate de bunuri.

• Acordarea de despăgubiri soţului nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei de către soţul în culpă
• Dreptul la prestaţie compensatorie a soțului nevinovat, în cazul în care divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât. Acest drept oferă posibilitatea soţului reclamant de a beneficia de o prestaţie care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită.
• Atribuirea beneficiului contractului de închiriere la desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinţei de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg. Beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi, ţinând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei şi de posibilităţile locative proprii ale foştilor soţi.

Dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor

Un avantaj major al instituției căsătoriei este nașterea în patrimoniului soțului supraviețuitor al unui drept de moștenire al partenerului său de viață, sub rezerva îndeplinirii condițiilor legale pentru a putea moșteni.

Soțul supraviețuitor este un moștenitor legal, fiind chemat la moștenire indiferent care este voința defunctului. Pe de altă parte, concubinii, spre exemplu, pot beneficia de dreptul la moștenire doar în ipoteza întocmirii unui testament de către defunct care să le ofere acest avantaj.

Condițiile cerute de lege

Condițiile cerute de lege soțului supraviețuitor pentru a putea moșteni sunt următoarele:

• să aibă calitatea de soț al defunctului la data decesului acestuia
• să aibă capacitate succesorală la data decesului, adică să existe la acel moment
• să nu fie nedemn față de defunct
• să aibă vocație la moștenire

Drepturile soțului supraviețuitor

Drepturile de moștenire proprii ale soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor este chemat la moștenire indiferent care este numărul și gradul rudelor defunctului alături de care v-a culege moștenirea, ori dacă există sau nu moștenitori testamentari, având dreptul la o cotă din masa succesorală, cotă care variază în funcție de clasa de moștenitori alături de care vine la moștenire, prevăzută în cuprinsul art. 972 din Codul Civil.

Desigur, dacă acesta este unicul moștenitor și îndeplinește condițiile legale mai sus menționate, va putea culege întreaga masă succesorală, cu condiția exercitării dreptului de opțiune în sens afirmativ.

Soțul supraviețuitor este de asemenea, un moștenitor rezervatar, astfel încât acesta nu poate fi dezmoștenit în totalitate, ci doar parțial de către cel care lasă moștenirea.

Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor

Codul civil oferă soţului supravieţuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuinţă corespunzătoare nevoilor sale, un drept de abitaţie asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii, adică data decesului celui care a lăsat moștenirea, dacă această casă face parte din bunurile moştenirii.

 Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor

Atunci când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului(copiii defunctului, nepoții sau strănepoții), soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită de lege, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.

Preferință la distribuirea bunurilor moștenirii

Clauza de preciput reprezintă acordul de voință al soților care, prin convenţia matrimonială  conferă dreptul soţului supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune.

Clauza conferă soților, ori doar unuia dintre aceștia, preferință față de ceilalți moștenitori, putând constitui un avantaj juridic al instituției căsătoriei.

Dreptul la pensie de urmaș

Conform art. 83 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, în ipoteza în care susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Care sunt condițiile atribuirii pensiei de urmaș?

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează.

De asemenea, aceeași lege prevede dreptul soţului supravieţuitor la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

Pensia de urmaș constituie un avantaj real al căsătoriei de care beneficiază soțul supraviețuitor. Atribuirea pensiei are ca finalitate sprijinirea financiară a moștenitorilor celui care primea o pensie sau avea dreptul la o astfel de pensie.

Alte avantaje juridice ale căsătoriei

• soții pot introduce plângere penală unul pentru celălalt
• soții au putere de decizie în caz de accident sau deces
• soții pot beneficia de viză în anumite țări
• diferite scutiri de taxe la excursii sau reduceri pentru cupluri căsătorite
• soții pot transfera acțiuni unul către celălalt fără plata unor comisioane sau taxe
• donațiile între soți sunt revocabile în timpul căsătoriei