Divort in Romania pentru romanii din strainatate – ghid juridic complet
Trăiești în Italia, Germania, Spania sau oriunde în lume și vrei să divorțezi în România, dar nu poți sau nu vrei să te întorci în țară? Ești la locul potrivit. Legea română îți permite să obții divorțul fără să te prezinți personal la instanță, prin reprezentare de către un avocat cu procură specială.
Acest articol îți explică, pas cu pas, cum funcționează divorțul românilor din străinătate: ce lege se aplică, ce instanță este competentă, ce acte sunt necesare și când ai nevoie de ajutorul unui avocat specializat.
Ce înseamnă elementul de extraneitate și de ce contează
Orice divorț care implică o legătură cu un stat străin — fie că locuiești în altă țară, că partenerul tău are cetățenie străină, că v-ați căsătorit în afara României sau aveți bunuri într-un stat străin — conține un element de extraneitate. Din acel moment, nu mai suntem în zona dreptului intern românesc obișnuit, ci în zona dreptului internațional privat.
Consecința concretă: trebuie să stabilești mai întâi ce instanță are competența să judece divorțul și ce lege se va aplica pe fond. Sunt două întrebări separate, cu răspunsuri care nu coincid neapărat.
Ce instanță este competentă să judece divorțul tău
Divorțul în spațiul UE — Regulamentul Bruxelles II
Dacă cel puțin unul dintre soți locuiește într-un stat membru al Uniunii Europene, regula de bază este stabilită de Regulamentul (UE) nr. 2019/1111 al Consiliului (cunoscut ca Bruxelles II), aplicabil de la 1 august 2022. Acest regulament se aplică direct în toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și are prioritate față de normele naționale.
Criteriile de competență enumerate la art. 3 din regulament sunt, în ordine:
- Reședința obișnuită comună a soților în momentul sesizării instanței
- Ultima reședință obișnuită comună, dacă unul dintre soți încă locuiește acolo
- Reședința obișnuită a pârâtului
- Reședința obișnuită a reclamantului, dacă a locuit acolo cel puțin un an înainte de cerere (sau 6 luni, dacă este resortisant al statului respectiv)
- Cetățenia comună a ambilor soți
Atenție practică: Regulamentul stabilește că prima instanță sesizată are prioritate. Dacă partenerul tău a depus o cerere de divorț în Germania înainte ca tu să depui una în România, instanța română va trebui să respingă cererea.
Competența instanțelor române — art. 915 și art. 1081 C. proc. civ.
Potrivit art. 1081 din Codul de procedură civilă, instanțele române sunt competente să judece cereri de divorț:
- dacă reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an la data introducerii cererii;
- sau dacă ambii soți au domiciliul în străinătate, dar cel puțin unul este cetățean român, atunci când actele de stare civilă sunt înregistrate în România.
Când niciunul dintre soți nu are locuința în România, art. 915 alin. 2 C. proc. civ. prevede că:
- soții pot conveni, printr-un acord expres, să depună cererea la orice judecătorie din România;
- în lipsa acordului, cererea se judecă exclusiv la Judecătoria Sectorului 5 București.
Poți divorța în România fără să te prezinți personal? – Divort in Romania pentru romanii din strainatate – ghid juridic complet
Da. Aceasta este una dintre cele mai importante facilități pentru românii din diasporă.
Art. 921 din Codul de procedură civilă prevede că un soț nu este obligat să se prezinte la instanță dacă:
- are reședința în străinătate;
- se află în imposibilitate de prezentare din motive de sănătate sau alte circumstanțe justificate.
Prin urmare, poți angaja un avocat din România căruia îi acorzi o procură specială autentificată, iar acesta te va reprezenta la toate termenele, va depune actele în numele tău și va ridica hotărârea definitivă. Tu nu ești obligat să pui piciorul în sală.
Procura specială trebuie să fie:
- autentificată de notarul public din statul în care locuiești;
- însoțită de apostilă (pentru statele semnatare ale Convenției de la Haga din 1961) sau supralegalizată;
- tradusă în limba română de un traducător autorizat.
Tipurile de divorț accesibile românilor din străinătate
Divorț prin acord (soții sunt de acord)
Dacă ambii soți sunt de acord cu divorțul — procedura este mai simplă și mai rapidă. Cererea poate fi depusă de unul dintre soți sau chiar de un avocat mandatat de amândoi.
Atenție: Divorțul la notar sau la ofițerul de stare civilă nu este disponibil dacă niciun soț nu se poate prezenta personal în România. Singura cale rămâne instanța judecătorească.
Divorț din culpa unuia sau a ambilor soți
Dacă soții nu se înțeleg, unul dintre ei poate introduce o cerere de divorț invocând motive temeinice. Procedura este mai lungă și mai complexă, mai ales dacă există litigii privind custodia copiilor sau partajul bunurilor.
Acte necesare pentru divorțul românilor din străinătate
Documentele de bază, în funcție de situație:
- Certificatul de căsătorie
- Actele de identitate ale ambilor soți (pașaport sau carte de identitate)
- Certificatele de naștere ale copiilor minori (dacă există)
- Procura specială pentru avocat, autentificată (dacă niciun soț nu se prezintă personal)
- Dovada ultimei locuințe comune (contracte de închiriere, adrese din acte etc.)
Recunoașterea în România a unui divorț pronunțat în străinătate
Dacă ai divorțat deja în alt stat și vrei ca divorțul să producă efecte juridice în România — schimbarea numelui, posibilitatea de a te recăsători, drepturi succesorale — trebuie să parcurgi procedura de recunoaștere a hotărârii străine.
Divorț pronunțat într-un stat UE
Hotărârile de divorț emise de instanțele din statele membre UE sunt recunoscute de plin drept în România, conform Regulamentului Bruxelles II, fără o procedură judiciară separată. Este necesară doar înscrierea mențiunii în registrele de stare civilă.
Divorț pronunțat în afara UE
Recunoașterea hotărârii străine se face prin cerere adresată tribunalului competent din România, în baza art. 1094 și urm. C. proc. civ. Documentele necesare includ:
- hotărârea de divorț în original, cu apostilă sau supralegalizare;
- dovada că hotărârea este definitivă conform legii statului emitent;
- traducerea legalizată a tuturor documentelor;
- informații privind numele purtat de soți după divorț.
Important: Neînscrierea divorțului obținut în străinătate în registrele de stare civilă din România constituie contravenție. Până la recunoaștere, ești considerat legal căsătorit în România, cu toate consecințele care decurg din această calitate.
Cât durează și cât costă divorțul din străinătate
Durata variază în funcție de complexitate:
- Divorț prin acord, fără copii minori: în medie 3-6 luni de la depunerea cererii
- Divorț cu aspecte litigioase (custodie, partaj): 6-18 luni sau mai mult
Costurile includ:
- Taxa judiciară de timbru: 100 lei sau 200 lei (pentru divorț prin acord).
- Onorariul avocațial: variabil în funcție de complexitate (custodie, partaj, numărul de termene)
- Costuri notariale pentru autentificarea și apostilarea procurii: variabile în funcție de statul de reședință
De ce să apelezi la un avocat specializat
Divorțul cu element de extraneitate nu este echivalentul unui divorț obișnuit. Greșelile frecvente pe care le întâlnim în practică:
- Alegerea greșită a instanței — un dosar depus la o instanță necompetentă poate fi respins
- Ignorarea principiului primei instanțe sesizate — partenerul poate bloca procesul din România deschizând mai întâi un dosar în alt stat UE
- Legea aplicabilă nealeasă — poate duce la consecințe mai puțin favorabile privind efectele divorțului
- Procura autentificată incorect — fără apostilă sau cu formulare neadecvată, procura este inutilizabilă în fața instanței
- Nerecunoașterea divorțului obținut în străinătate — lasă persoana într-o situație juridică ambiguă în România
Întrebări frecvente (FAQ)
Pot divorța în România dacă amândoi locuim în afara țării?
Da. Conform art. 915 alin. 2 C. proc. civ., dacă niciun soț nu are locuința în România, puteți conveni printr-un acord expres să depuneți cererea la orice judecătorie din România. În lipsa acordului, cererea se depune la Judecătoria Sectorului 5 București. Este posibil ca, în funcție de situația concretă, criteriile din Regulamentul Bruxelles II ter să determine o altă instanță ca competentă — consultarea unui avocat este esențială.
Trebuie să mă întorc în România pentru divorț?
Nu este obligatoriu. Art. 921 C. proc. civ. permite reprezentarea printr-un avocat cu procură specială autentificată și apostilată. Poți parcurge întreaga procedură fără să revii în țară.
Am divorțat în Italia / Germania / Spania — este valabil divorțul în România?
Hotărârile de divorț emise în state membre UE sunt recunoscute automat în România, conform Regulamentului Bruxelles II. Trebuie totuși înscrisă mențiunea în registrele de stare civilă. Divorțul pronunțat în afara UE necesită o procedură separată de recunoaștere la tribunalul competent din România.
Partenerul meu a depus divorțul în alt stat UE. Mai pot divorța în România?
Poți depune cerere în România, dar instanța română va verifica dacă există deja un dosar deschis în alt stat UE. Conform Regulamentului Bruxelles II, prima instanță sesizată are prioritate, iar cea de-a doua trebuie să respingă cauza. Situația ta concretă trebuie analizată de un avocat înainte de orice demers.
Cât costă divorțul din străinătate prin avocat?
Taxa de timbru judiciară este de 100 lei sau 200 lei. La aceasta se adaugă onorariul avocațial, care depinde de complexitatea dosarului, și costurile pentru autentificarea și apostilarea procurii în statul de reședință. Contactați-ne pentru o ofertă personalizată.
Concluzie – Divort in Romania pentru romanii din strainatate – ghid juridic complet
Divorțul românilor din străinătate este posibil și, cu reprezentare juridică adecvată, poate fi obținut fără deplasare în țară. Cadrul legal european (Regulamentul Bruxelles II ter, Regulamentul Roma III) și dispozițiile Codului de procedură civilă român oferă instrumente clare — dar aplicarea lor corectă cere expertiză specifică în dreptul internațional privat al familiei.
Dacă ești cetățean român stabilit în străinătate și te confrunți cu o procedură de divorț, echipa Ionescu & Novac stă la dispoziția ta pentru o consultație online, adaptată situației tale concrete.
Temeiuri juridice citate:
- Regulamentul (UE) nr. 2019/1111 al Consiliului (Bruxelles II), aplicabil de la 1 august 2022
- Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului (Roma III)
- 373 și urm. din Codul civil român
- 915, 921, 1081 din Codul de procedură civilă român
- Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă
- Convenția de la Haga din 1961 privind apostila








