Conform datelor furnizare de Wikipedia, metavers (din engleză metaverse) este un termen folosit de obicei pentru a descrie conceptul unei iteratii viitoare a internetului, alcatuit din spatii virtuale 3D partajate, conectate intr-un univers virtual perceput. Metaversul intr-un sens mai larg se poate referi nu numai la lumi virtuale, ci la Internet ca intreg, incluzand intregul spectru al realitătii augmentate.
Conceptul de metavers sau meta-univers, prezent deja în jocurile video, desemneaza un spațiu cibernetic care este paralel cu realitatea fizică și în care o comunitate de oameni interactioneaza sub forma de avataruri web.
Termenul metavers a aparut în 1992, cand autorul de science fiction Neal Stephenson l-a inregistrat intr-o carte numită Snow Crash. Ideea cartii este ca au existat avatare realiste care se aflau în cladiri 3D realiste in alte medii, toate in realitate virtuala.
Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a condus catre un interes crescut in domeniu si catre o dezvolvare si implicare uimitoare, la scara larga, atat din punct de vedere tehnologic, cat si financiar si emotional.
Ca si in viata reala, interactiunile umane in metavers vor necesita anume linii directoare pentru buna desfasurare, anumite reguli de conduita unanim acceptate, si vor genera, cel mai probabil, si conflicte care vor trebui solutionate.
Cu cat interactiunile in metavers se vor dezvolta mai mult, cu cat implicarea financiara si emotionala va fi mai ampla, cu atat mai mult vor aparea noi provocari, inclusiv din punct de vedere juridic.
In primul rand, avem provocari juridice privind legile si reglementarile actuale in materia protectiei datelor personale, a accesului echitabil la securitate, a răspunderii si drepturilor de proprietate, de proprietate intelectuală și a drepturilor digitale.
In al doilea rand, apar provocari de natura fiscala – unde şi cum se vor impozita veniturile realizate de persoanele fizice prin intermediul unui avatar digital, unde vor fi datorate şi plătite contribuţiile sociale aferente sau se va pune problema stabilirii unei rezidenţe fiscale a avatarului digital?
In al treilea rand, este interesant de urmarit cum se vor desfasura relatiile de munca intr-o realitate virtuala, in conditiile in care au existat, si exista si in continuare, provocari juridice in ceea ce priveste aplicarea legislatiei cu privire la telemunca, deoarece, in mod evident, orice schimbare, necesita timp si efort sustinut.
In al patrulea, din punct de vedere penal, interactiunile umane, chiar si prin intermediul unui avatar, pot crea situatii din cele mai dramatice.
Spre exemplu, la inceputul anului trecut, o femeie in varsta de 43 de ani din SUA, a sustinut ca a fost victima unui viol virtual „în grup”, în Metaverse. Intr-un articol pe care chiar ea l-a scris, Nina Jane Patel a povestit, in mod detaliat, cele intamplate în timpul unui test beta ce a avut loc pe platforma de realitate virtuală Horizon Worlds. Platforma a fost creată de Meta, cunoscută, până de curând, drept Facebook. Ca urmare a sustinerilor dnei Nina Jane Patel, Grupul Meta, care deţine Facebook, si-a exprimat ingrijorarea si a adus in discutie necesitatea introducerii unei distanţe minimală între avatarurile din Horizon.
Nu in ultimul rand, se preconizeaza aparitia unor noi tipuri de criminalitate cibernetica si o dezvoltare a celor deja existente – ca spre exemplu Phishing-ul, abuzuri sexuale si exploatarea sexuală online a copiilor, fraudelor legate de mijloacele de plată , etc.
Atat la nivel european, cat si international, exista, in prezent, reglementari generale cu privire la majoritatea situatiilor prezentate mai sus, in majoritatea domeniilor juridice.
Insa, dezvoltarea accelerata a mediului online, ca urmare a dezvoltarii tehnologice si a interesului tot mai crescut din partea cetatenilor si ca urmare a pandemiei din ultimii ani, aduce in discutie noi provocari din punct de vedere legislativ.
Pentru ca legislatia se creaza cu si pentru oameni, va invit, in comentarii, sa ne povestiti experientele dvs din Metavers si din online si ce anume considerati ca ar trebui reglementat juridic.
Exista legislatie cu privire la hartuirea in mediul online?
Da, exista legislatie aplicabila, in functie de situatia concreta. Spre exemplu, Legea nr. 106/2020 aduce modificări Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice introducând ca şi faptă culpabilă violenţa cibernetică. Un alt exemplu ar fi art 208 alin 2 Cod penal – „Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”