Ce inseamna liberalizarea pietei de energie electrica si gaze?
Pana la data de 01.07.2020 (pentru pretul la gaze) si pana in ianuarie 2021 (pentru energia electrica), Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) negocia, cu furnizorii de servicii, pretul la energie electrica si gaze naturale, fiind astfel stabilit un tari unic, la nivel national. Dupa aceste date, ANRE nu mai are atributii de negociere si stabilire a pretului, acesta urmand sa se formeze liber, in functie de cererea si oferta de pe piata. Ca urmare, se produce fenomenul de competitie intre furnizorii de acest gen de Servicii, pretul serviciilor putand fi liber negociat intre consumator si furnizor.
Ce inseamna negocierea unui contract?
Negocierea este un proces in care doua sau mai multe parti stabilesc, de comun acord, clauzele unui contract, încercând să găsească soluții acceptate de toți cei implicați. Este o comunicare interpersonală sau intergrup care are loc pentru ca o decizie afectează și alte părți sau pentru că este nevoie de rezolvarea unei dispute.
Ce fac de fapt furnizorii de energie si gaze?
Pentru ca inca nu avem o piata concurentiala adevarata, furnizorii de energie electrica si gaze naturale, care sunt inca obisnuiti cu monopolul si pozitia dominanta, apeleaza la o serie de strategii neloiale pentru a impune consumatorului un tarif cat mai ridicat, cu care acesta nu ar fi de acord, in lipsa acestor manopere dolosive – clauze contractuale alambicate, scrise intr-un limbaj juridic inaccesibil persoanelor fizice care nu sunt de specialitate, clauze scrise ilizibil, cu litere foarte mici, mentionarea unor unitati de masura modificate pentru exprimarea serviciului prestart si al pretului astfel incat pretul sa para foarte mic, cand de fapt este dublat, diverse oferte si promotii care sunt simple, clare si atrag consumatorul, folosite ca mijloc de obtinere a acordului pentru modificarea substantiala a contractului, in special in ceea ce priveste pretul, clauze privind acordul tacit de modificare a pretului, etc.
Consumatorul trebuie sa citeasca foarte atent orice fel de document pe care i se cere semnatura si sa amane sau sa refuze semnarea acestuia pana la momentul la care se consulta cu o persoana de specialitate juridica, abilitate sa inteleaga si sa ii explice continutul respectivelor clauze.
In special in ceea ce ii priveste pe consumatorii casnici, dezechilibrul de putere si vointa dintre acestia si furnizorul de gaze naturales au energie electrica este evident.
Cum se pot apara consumatorii casnici impotriva acestor abuzuri?
In primul rand, consumatorii trebuie sa fie constienti de aceasta schimbare in ceea ce priveste modalitatea de stabilire a pretului serviciilor pe care le primesc, des responsabilitatea care acum le revine si care, anterior, apartinea statului, prin ANRE, si, in al doilea rand, consumatorii trebuie sa isi cunoasca drepturile garantate de legislatia in vigoare si sa nu permita societatilor furnizoare sa le incalce.
Cea mai eficienta modalitatea de sesizare a unor abuzuri este prin formularea unei cereri scrise, bine motivate, direct catre furnizorul in cauza si negocierea unei solutii reciproc avantajoase, fara existenta unor abuzuri.
In cazul in care nu se poate ajunge la un acord, consumatorul se poate adresa Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), Autoritatii Nationale de reglementare in domeniul Energiei (ANRE) sau instantelor de judecata competente, pentru obligarea furnizorului la respectarea drepturilor sale, pentru remedierea situatiei create si pentru obtinerea de daune-interese si repararea unor eventuale prejudicii.
Care sunt prevederile care apara consumatorul de eventualele abuzuri?
In primul rand, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, a carei aplicabilitate este cunoscuta in domeniul bancar, in ceea ce priveste creditele ipotecare si de consum, este aplicabila si in cazul serviciilor prestate de furnizorii de energie electrica si gaze.
Aceasta lege prevede, printre altele faptul ca:
“Articolul 1
(1) Orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.” -> O astfel de clauza este aceea prin care furnizorul dubleaza, unilateral, pretul contractului; clauza prin care furnizorul este autorizat sa modifice unilateral, oricand, pe durata contractului pretul serviciului prestat; clauza prin care este scurtat termenul de plata al facturilor; clauzele care restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, etc.
Articolul 4
“(1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:
- a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
- b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;
- c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.”
Articolul 8
„Controlul respectării dispoziţiilor prezentei legi se face de reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.”
Articolul 9
„Organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.”
Articolul 10
„Comercianţii au obligaţia de a prezenta organelor de control, în original, contractele încheiate cu consumatorii.”
Articolul 11
„Organele de control abilitate încheie procese-verbale prin care se consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor făcute, precum şi articolele din lege încălcate de comerciant.”
Articolul 12
„Procesul-verbal se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul.”
Articolul 13
„(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, aplică sancţiunea contravenţională conform art. 15 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în fiinţă, sau desfiinţarea acelui contract, cu daune-interese, după caz.
(2) În caz contrar, instanţa va anula procesul-verbal întocmit.”
Articolul 14
„Consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.”
In al doilea rand, in masura in care contractul este comunicat prin mijloace de comunicare, modalitate agreata in actual context pandemic, consumatorii au drepturile prevazute de OUG nr. 34/2014, dintre care amintim, in special, dreptul de retragere – art.9 alin 1: “Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 16, consumatorul beneficiază de o perioadă de 14 zile pentru a se retrage dintr-un contract la distanță sau dintr-un contract în afara spațiilor comerciale, fără a fi nevoit să justifice decizia de retragere și fără a suporta alte costuri decât cele prevăzute la art. 13 alin. (3) și la art. 14.”
Exista si numeroase alte prevederi legale, nationale si europene, precum si reglementari in domeniul energiei, foarte specifice, care care interzic practicile abuzive si de pozitie dominanta, dar este suficient si necesar pentru majoritatea consumatorilor sa cunoasca faptul ca exista prevederi si institutii care le protejeaza drepturile si sa invete sa si le exercite.
In concluzie, problema modificarii si cresterii preturilor la energie termica si electrica este unul de actualitate, responsabilitatea a fost plasata, in mare masura, in sarcina consumatorilor, care trebuie sa isi cunoasca drepturile pentru a se apara in fata abuzurilor si a presiunilor exercitate de marile companii furnizoare de energie, mult prea obisnuite cu pozitia dominanta si monopolul.
Se presupune ca traim intr-o lume a democratiei si a libertatii, in care nu se poate intampla nimic care sa ne afecteze fara acordul nostru, dar, in realitate, este o lume in care, tot mai des, acest acord ne este luat cu forta sau pe ascuns, “furat” si apoi folosit impotriva noastra.
Primul pas pentru a nu mai accepta aceasta situatie care pare sa se generalizeze, pentru a nu mai accepta abuzurile de putere care, si ele, par sa se generalizeze, este sa fim informati in surse sigure, clare si de incredere si sa ne manifestam opozitia intr-o maniera eleganta, dar ferma si sigura.
