Obligațiile locatorului și ale locatarului în materia contractului de închiriere
Întâlnit tot mai des în practică, contractul de închiriere a unei locuințe, devine unul dintre cele mai perfectate tipuri de contracte. Astfel, din motive de instabilitate financiară, de venituri insuficiente pentru cumpărarea unui imobil ori, din beneficiul pe care o locuință închiriată ți-l oferă, acela de a o schimba oricând (bineînțeles, cu respectarea termenilor și clauzelor stipulate în contract), observăm un ritm crescut în materia încheierii unor asemenea contracte. În această măsură, tendința din ultimii ani a condus la îmbrățișarea concepției statelor mediteraneene, de unde cunoaștem faptul că, cei mai mulți dintre rezidenți, nu dețin un imobil cu titlu de proprietate, ceea ce, putem cataloga noi, ca fiind o idee care, desigur, poate varia de la un popor la altul, deși, raportată la cultura românească, pare greu de implementat, chiar dacă înregistrările din acest domeniu, din ultimul deceniu, au crescut.
Devenit un business profitabil pentru tot mai mulți dintre cei care aleg să închirieze imobile, se impune, în această măsură, înțelegerea termenilor din domeniu, precum și o cunoaștere, cel puțin la nivel de tablou, de ansamblu, a drepturilor și obligațiilor părților semnatare. Astfel, contractul de locațiune, după cum bine cunoașteți, vizează un bun imobil pe care, de regulă, proprietarul acestuia, decide ca, în schimbul unei sume de bani sau o altă prestație, denumită chirie, să transmită folosința unui bun. Observăm așadar că, celelalte prerogative ale dreptului de proprietate rămân titularului imobilului, chiriașului fiindu-i transmisă folosința, adică recunoașterea prerogativei de a se bucura de șederea netulburată în locuință, pe perioada derulării contractului, consimțită de părți.
Din perspectiva juridică, înțelegerea termenilor și condițiilor dintr-un contract de închiriere, precum și cunoașterea drepturilor și obligațiilor părților implicate, este esențială. Contractul de locațiune vizează, de regulă, un bun imobil pe care proprietarul îl transmite în folosința chiriașului, în schimbul unei chirii. Astfel, locatorul păstrează toate celelalte prerogative ale dreptului de proprietate, în timp ce locatarului i se transmite dreptul de folosință, adică dreptul de a locui în imobil fără a fi tulburat pe durata contractului.
1. Obligațiile Locatorului
Obligațiile locatorului sunt reglementate atât prin contractul de locațiune, cât și prin lege, și includ următoarele:
- Predarea bunului: Locatorul este obligat să predea locatarului bunul închiriat într-o stare corespunzătoare utilizării convenite. Acesta trebuie să fie pregătit pentru utilizare imediată, fără defecte ascunse care ar putea împiedica locatarul să se bucure de bun.
- Menținerea bunului: Locatorul trebuie să asigure întreținerea și reparațiile necesare pe durata locațiunii, astfel încât locatarul să poată utiliza bunul conform destinației. În cazul în care apar defecțiuni care fac imposibilă utilizarea bunului, locatorul este responsabil să repare bunul sau să asigure un alt loc corespunzător.
- Nedisturbarea folosinței: Locatorul nu are voie să tulbure folosința bunului de către locatar. Dacă locatorul are nevoie să facă reparații sau să viziteze imobilul, trebuie să informeze locatarul în prealabil și să stabilească un orar convenabil pentru ambele părți.
- Răspunderea pentru prejudicii: În cazul în care bunul este distrus sau devine inutilizabil din motive imputabile locatorului, acesta trebuie să despăgubească locatarul pentru pierderile suferite.
2. Obligațiile Locatarului
Locatarul, la rândul său, are o serie de obligații, care includ:
- Primirea bunului: Locatarul trebuie să ia în primire bunul închiriat la data convenită și să se asigure că acesta este conform cu specificațiile din contract.
- Plata chiriei: Locatarul este obligat să plătească chiria la termenul și în cuantumul stabilit prin contract. Nerespectarea acestor termeni poate duce la penalități sau chiar la rezilierea contractului.
- Utilizarea prudentă a bunului: Locatarul trebuie să folosească bunul cu grijă, în conformitate cu destinația sa și să prevină deteriorarea acestuia. În caz de daune, locatarul poate fi responsabil pentru costurile de reparație.
- Reparațiile curente: Reparațiile minore sau de întreținere curentă (cum ar fi schimbarea unei becuri, întreținerea curățeniei) sunt în sarcina locatarului. În cazul în care locatarul efectuează lucrări de îmbunătățire sau renovare fără acordul locatorului, acesta nu poate solicita rambursarea cheltuielilor.
- Restituirea bunului: La încetarea contractului, locatarul trebuie să restituie bunul în starea în care l-a primit, exceptând uzura normală cauzată de utilizarea conformă a acestuia.
Concluzii
Contractele de închiriere implică un set complex de drepturi și obligații pentru ambele părți. Deși acest articol oferă o vedere de ansamblu asupra principalelor obligații ale locatorului și locatarului, fiecare situație poate prezenta particularități. Pentru orice întrebări suplimentare sau neclarități referitoare la un contract de locațiune, este recomandată consultarea unui specialist în domeniu.
